Când începe?

Mențiunea de industrie 4.0 a apărut în 2011 pentru prima dată în cadrul Forumului Mondial al Industriei din Hanovra. Acest termen de industrie 4.0 a avut drept ecou a patra revoluție industrială după cea a mecanizării, industrializării și cea a automatizării.

Cum o definim?

Industria 4.0 reprezintă informatizarea proceselor de fabricație industrială. Desemnată deseori precum o fabrică inteligentă, conectată, aceasta este sinteza unei convergențe între informatizare și internet. De aici vine și prescurtarea IT + OT (pentru tehnologie operațională) în IOT care înseamnă internetul lucrurilor.

Care sunt elementele fundamentale?

Internetul lucrurilor (IOT) și volumele mari de date sunt nucleul industriei 4.0. Lumea virtuală și lumea reală converg. Datele și conectivitatea sunt cele două baze ale sale care duc la creștere și dezvoltare.

Obiectele conectate produc volume mari de date, inclusiv stocarea și prelucrarea care vor alimenta volumele mari de date.

Volumele mari de date: tehnologiile și mijloacele de stocare și schimburile de date au atins în prezent un volum gigant. Această problemă a condus la apariția științei datelor care le va organiza și le va face utilizabile de către companiile din diferite domenii.

Internetul lucrurilor

Conform firmei de cercetare a tehnologiilor noi Gartner „Internetul lucrurilor este o rețea de obiecte fizice dedicate care integrează tehnologii pentru a detecta sau interacționa cu stările lor interne sau cu mediile lor externe. Internetul lucrurilor constituie un ecosistem de obiecte, de comunicări, de aplicații și analize de date”.

În ultimii 4 ani, se pare că ochelarii inteligenți au integrat majoritatea grupelor industriale mari. În raportul recent al Toshiba „Maximizarea mobilității” s-a dezvăluit că 49% din companii consideră că sectorul lor ar putea atrage profit din funcțiile mâini libere ale ochelarilor inteligenți, în timp ce 47% se așteaptă să optimizeze munca la distanță, iar 41% prevăd o îmbunătățire în ceea ce privește colaborarea, partajarea informațiilor, productivitatea și siguranța colaboratorilor lor.

Care este pivotul acestei revoluții?

Aceasta este structurată pe nevoia clientului și, în consecință, pe renunțarea la conceptul de produs unic pentru a ajunge la un produs aproape făcut la comandă, personalizat în producție scurtă, limitată și, în special, evolutivă. Clientul va fi așadar punctul său de pornire și va rămâne în centrul procesului. Clientul devine un partener cu puteri depline și este deseori consultat de departamentul de cercetare și dezvoltare. Este cu adevărat o inovație. Echipele din producție vor merge pe teren, există chiar o noțiune de conectare și interacțiune care se derulează la scară umană și nu doar la scară tehnologică. Această transformare este cunoscută ca tranziție digitală.

O revoluție a lumii afacerilor sau, mai pe larg, a societății?

Dar această revoluție globală depășește evoluția tehnologică. Această tranziție digitală cere mai întâi adaptabilitate, modificări ale utilizărilor și ale mentalității.

Prin chiar natura sa, aceasta va conduce la o veritabilă transformare organizațională la nivel uman în gândire, ierarhie, relația dintre echipele din cadrul companiei, relația cu clientul, ecosistemul, partenerii. Noile generații care s-au născut cu o cultură digitală se vor confrunta cu o ierarhie căreia îi lipsește deseori cunoștințele digitale și care va stimula, în mod natural, o dinamică nouă.

A patra revoluție industrială va transforma fiecare persoană și fiecare organizație într-un mod exponențial.

Modelul de afaceri este afectat, iar oferta comercială și specificațiile vor trebui să fie flexibile, modulare și vor trebui să țină cont de datele externe specifice utilizatorului.

Depășim conceptul unui produs. Pornim de la experiența și nevoile clientului, lucrăm așadar cu mediul acestora și ajungem de fapt cu o complementaritate a serviciului. Complexitatea se va afla în înțelegerea utilizării în diversitatea sa. Clientul nu trebuie să se adapteze, va trebui să colaborăm cu potențialii parteneri și procesele specifice clienților noștri. Vorbim despre integrare la nivelul dezvoltatorilor de soluții. Pasajele care permit interfațarea cu platforma clientului transformă dezvoltatorii de soluții în integratori.

Recent, AMA și Proceedix* și-au unit expertizele pentru a le propune clienților lor inovarea prin integrarea instrumentelor lor existente.

„Din ce în ce mai multe companii se interesează de ochelarii inteligenți în cadrul implementării proceselor operaționale. Utilizarea ochelarilor inteligenți pe șantierele industriale se aplică în numeroase situații. Deseori trebuie să aveți mâinile libere pentru a realiza o procedură cu precizie. Cu funcțiile de asistență în timp real ale XpertEye, operatorii au la dispoziție o soluție de ultimă generație”, declară Peter Verstraeten, Directorul executiv al Proceedix.

„Platforma centralizată SaaS de gestionare a proceselor operaționale Proceedix completează perfect soluțiile avansate de asistență la distanță XpertEye dezvoltate de AMA. Îmbinarea acestor soluții de ultimă generație permite celor două companii să le ofere clienților cheile reușitei lor viitoare”, declară Christian Guillemot, Director executiv al AMA XpertEye.

Producția va trebui să fie agilă.

Acest lucru necesită o gândire nouă, actul producției impune mai multe interacțiuni, conexiuni, iar acestea într-un mod optim. Ne aflăm într-o eră a colaborării.

Aceste concepte noi necesită o reorganizare a resurselor, presupun formări, modifică conducerea deseori prea orizontală, ajung la o strategie globală și necompartimentată. Întreaga companie este afectată.

În plus, este o miză societală condusă la nivel politic. În Franța, primul secretar de stat al tehnologiei digitale a fost Fleur Pellerin care a implementat eticheta French Tech cu ajutorul liderilor de afaceri. A existat o adevărată recunoaștere a mizei pentru a reda un loc industriei care suferea de un deficit de imagine și de recunoaștere.

Care este gradul său de maturitate (adoptare)?

În realitate, această industrie 4.0 mai este denumită și industria viitorului deoarece rata sa de adoptare rămâne scăzută. Având în vedere bulversările organizaționale pe care le presupune această revoluție, implementarea sa este strategică și necesită timp.

Miza este că adoptarea sa trece printr-o etapă pilot care permite companiilor să testeze în primul rând soluțiile și deseori la inițiativa directorului responsabil cu inovația, înainte de a implementa la scară mare.

Un raport recent al Bain a poziționat peste 90% dintre societăți în modul POC (validarea conceptului). Cu toate acestea, capacitatea de adoptare pare reală deoarece până în 2020, Bain prevede o schimbare semnificativă cu aproape 80% din programele pilot transformate.

Ce nivel de investiție va fi implicat?

Conform studiului mondial al PwC cu privire la industria 4.0*, realizat pe mai mult de 2.000 de companii industriale din 26 de țări, acestea ar trebui să investească 907 miliarde de dolari pe an în transformarea digitală a companiei lor până în anul 2020.

Această investiție se va dedica în mare parte dezvoltării tehnologiilor digitale, cum ar fi senzori sau obiecte conectate, sistemele de producție (sisteme de executare a producției), datele analitice, platformele de comunicare și de colaborare orizontale, realitatea augmentată sau chiar tehnicile avansate de producție și de gestionare logistică.

Ce avantaje se așteaptă?

Totuși, conform PwC, aceste investiții vor permite generarea în medie a 2,9% venituri suplimentare pe an și o reducere a costurilor de 3,6% pe an.
Mai mult de jumătate dintre acestea (55%) se gândesc să obțină profituri din această investiție în doar doi ani, chiar 65% în Franța.

Pe de altă parte, societățile industriale investesc în formarea colaboratorilor lor.

O schimbare globală, societală?

Dacă luăm în considerare că industria 4.0 este a patra revoluție industrială, aceasta a început deja. Fabricile inteligente vor avea nevoie de aptitudini noi. Omul va fi o mare valoare adăugată în gestionarea acestor tehnologii noi. Departamentele noastre de resurse umane sunt persoanele cheie, capacitatea lor de a găsi talente va face diferența. Există un adevărat deficit de ingineri și nu se asigură încă prea multă formare în noile meserii digitale. Cum va gestiona societatea adevărata miză a acestei transformări? Formarea și educația sunt de fapt adevărata provocare pentru ca această revoluție să aibă succes.

În plus, numeroși profesioniști deschid școli pentru a vorbi despre deficitul de candidaturi. Conform unui raport publicat de Forumul Economic Mondial, The Future of Jobs 2016, 65% dintre copiii care frecventează în prezent școala primară ocupă, în viitor, locuri de muncă care nu există încă. Cunoștințele informatice vor deveni fundamentale.

*Proceedix dezvoltă și comercializează o platformă SaaS care simplifică gestionarea la distanță a proceselor operaționale, a sarcinilor de îndeplinit și a controalelor calității datorită unui sistem 100% digital și optimizat pentru terminalele mobile.

**AMA dezvoltă XpertEye, o soluție avansată de asistență la distanță bazată pe utilizarea tipurilor diferite de ochelari inteligenți și alte dispozitive de videoconferință.

De Marie-Anne DENIS

Director de comunicare AMA XpertEye

Categorii: Trends